Potrivit Codului Muncii, în anul 2021, vor fi 14 zile libere legale de la stat, însă doar 7 dintre acestea vor pica în timpul săptămânii lucrătoare.
Beneficiarii zilelor libere vor avea posibilitatea să combine zilele nelucrătoare cu week-end-ul, formându-se astfel o mini vacanţă, în care se pot planifica din timp escapade dacă contextul epidemiologic o va permite.
Care sunt zilele libere legale în anul 2021
Zile libere în anul 2021 sunt:
1 ianuarie, 2 ianuarie — Anul Nou
24 ianuarie — Ziua Unirii Principatelor Române
30 aprilie -Vinerea Mare,
2 -3 mai – Paște ortodox 2021
1 mai — Ziua Muncii
1 iunie – Ziua Copilului
20 iunie (duminică) – Rusalii, 21 iunie (luni) — A doua zi de Rusalii
15 august — Adormirea Maicii Domnului
30 noiembrie — Sfântul Andrei
1 decembrie — Ziua Națională a României
25 decembrie, 26 decembrie — Crăciunul
Conform prevederilor legale în aflate vigoare, angajaţii care se afla în faţa faptului că trebuie să se deplaseze la serviciu, în zilele considerate libere, vor fi remuneraţi, adică ziua lucrată va fi plătită dublu.
„Sărbătorile legale în România sunt zilele declarate prin lege ca fiind nelucrătoare, altele decât zilele de week-end. În zilele de sărbătoare legală nu se lucrează, cu excepția unităților sanitare și a celor de alimentație publică, precum și a unităților în care activitatea nu poate fi întreruptă datorită procesului de producție sau specificului activității. Salariații care lucrează în astfel de unități au dreptul la compensarea cu timp liber corespunzător, acordat în următoarele 30 de zile”, potrivit Codului Muncii.
Ce se sărbătoreşte pe 24 ianuarie şi de ce este considerată zi liberă legală
În data de 24 ianuarie a fiecărui an este comemorata Unirea Principatelor Romane. Astfel, în anul 1859, colonelul moldovean Alexandru Ioan Cuza a fost desemnat domnitorul Ţării Româneşti şi aşadar a devenit primul lider al Principatelor Unite.
După mai mulţi ani, Cuza a devenit liderul statului unitar România, marcând această zi mare pe data de 24 ianuarie.
Alexandru Ioan Cuza era domnitorul Moldovei din 17 ianuarie 1859. În ceea ce priveşte situaţia de la Iaşi, cei care susţineau această unire deţineau nu mai puţin de 33 de locuri din cele 55 toatale ale Adunării Elective. Însă, se aflau înscrişi 38 de candidaţi.
Cadidatii au hotărât să se retragă rând pe rând în favoarea lui Alexandru Ioan Cuza. Ultima opţiune fiind Grigore Sturdza se dovedise că are obligaţii faţă de interesele Rusiei şi ale Poloniei, astfel că Alexandru Ioan Cuza a fost ales în unanimitate de voturi.
De asemenea, Cuza era reprezentant al Partidei Naţionale şi era susţinut numai de liberali pentru desemnarea ca domn şi în Ţara Românească. Adunarea Electivă de la Bucureşti era dominată de conservatori, care însă susţineau doi candidaţi diferiţi, Gheorghe Bibescu, fost domn între 1843 şi 1848, şi Barbu Ştirbei, care se mai aflase la conducerea Valahiei de două ori, între 1849 şi 1853 şi între 1854 şi 1856.
În anul 2020, românii au beneficiat de 15 zile libere legale de la stat, dintre care 11 au picat în cursul săptămânii.
